Israel Museum / Ruppin Boulevard, Jerusalem 91710 / imjnet.org.il
Dac, bust în marmură (Israel Museum, Samuel Bronfman Biblical and Archaeological Museum) inv. 79.40.100
Locul descoperirii: necunoscut; nu deținem informații despre istoricul și originea acestei sculpturi. Mai întâi ea a fost achiziționată pentru Muzeul Fogg al Universității Harvard (Cambridge, Massachusetts). În anul 1979, statuia este semnalată la Muzeul Israelului din Ierusalim, ca urmare a unei donații făcute de Dl. și Dna. Joseph Ternbach din New York.
Material: marmură gălbuie cu striații roșiatice.
Dimensiuni: înalțimea totală (capul și bustul) 0,85 m; înalțimea capului 0,47 m.
Starea de conservare: capul statuii de la Muzeul Israelului a suferit câteva deteriorări importante. Umărul stâng a fost complet spart. Vârful fesului (bonetei), o parte din buza inferioară și vârful nasului lipsesc. O gaură în față la nivelul pieptului, o urmă de piron în spate, precum și câteva urme de ciment gri rămase în cutele veșmântului vin să sprijine afirmația precum că această sculptură a facut parte dintr-un zid de biserică ori al unei alte construcții. Suprafaţa sculpturii este puțin pătată iar depunerile de brun deschis în pliurile îmbracaminții par să indice că statuia a stat în apă. Opera este excepţională, chiar unică printre capetele și statuile de Daci cunoscute, datorită faptului că ea nu prezintă urme de mutilare voluntară sau restaurări prost executate.
Dacul bărbos și cu mustață, cu părul lung și ondulat, poartă o manta agrafată cu o fibulă rotundă pe umărul drept și o tunică ale cărei pliuri pot fi văzute imediat sub gât. Boneta (pileusul) indică aparteneța la nobilimea poporului său. Poziția umerilor și înalțimea privirii par să indice că personajul era reprezentat în picioare cu mâinile împreunate în față (postura caracteristică statuilor de Daci, cum se poate vedea de asemenea la reprezentările de Daci pe Arcul lui Constantin, la Roma și la Muzeul din Napoli).
Comparația acestui cap cu alte "portrete" de Daci a dezvăluit similitudini interesante. Dimensiunile feței sunt foarte apropiate de cele ale Dacilor de la Vatican (sala Braccio Nuovo) și de la Ermitaj (Petrograd). Stilul acestor capete este totuși destul de diferit, cu pupile incizate și cu sprâncene încruntate.
Datare: stilul acestei opere ar aparține, dupa K. Lehmann, mai degrabă epocii lui Domițian decât celei lui Traian (Domițian de asemenea a celebrat prin construcții importante victoria sa împotriva Dacilor). Alți specialiști au atribuit această statuie domniei lui Hadrian, care a terminat construcția Forului lui Traian. Dar este mai probabil ca stilul acestei sculpturi să aparțină perioadei lui Traian.
