Influenţa Columnei lui Traian, atât din punct de vedere al realizării ei tehnice cât şi artistice, a ocupat un loc însemnat servind de model pentru realizarea altor columne comemorative, încă din Antichitate până în zilele noastre:

Columna lui Antoninus Pius (Columna Antonini Pii) – în anul 161 d.Hr. Marcus Aurelius (Marcus Anninus Catilius Severus, Marcus Aelius Aurelius Antoninus – după adopţiunea de către Antoninus Pius) şi Lucius Verus (Lucius Ceionius Commodus Verus, Lucius Aelius Aurelius Commodus Verus – după adoptarea de către Antoninus Pius) decid realizarea unei Columne în memoria lui Antoninus Pius (Titus Aurelius Fulvius Boionius Arrius Antoninus, Titus Aelius Hadrianus Antoninus – după adopţiune) şi soţiei sale Annia Galeria Faustina (numită Faustina Maior) ; monumentul a fost ridicat pe Campus Martius1 la Roma în anul 161 d.Hr. în aproximitatea viitoarei Columne (193 d.Hr.) a lui Marcus Aurelius.

Fusul coloanei a fost sculptat în granit roşu şlefuit (nu prezintă reliefuri sculptate), iar în vârf se afla statuia împăratului divinizat. Din acest monument s-a păstrat numai baza sculptată în marmură albă şi câteva fragmente de granit din coloană ce se află actual la Muzeul Vaticanului. Pe această bază sunt reprezentate: o inscripţie dedicatorie, scena apoteozei lui Antoninus Pius alături de Faustina I şi două reliefuri identice reprezentând o defilare militară.

Diametrul Columnei era de 1,90 m, şi înălţimea de 14,75 m (23 m aprox. cu piedestalului şi statuia împăratului)2.

 

Columna lui Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.) – monument din marmură de Luni (actuala localitate Carrara) ridicat la Roma în anul 193 d.Hr.;

        Astăzi Columna se află în Piaţa Colonna. Din punct de vedere arhitectural Columna lui Marcus Aurelius este copie după Columna lui Traian, având înălţimea de 100 de picioare (cca. 29, 601 m). A fost restaurată în sec. XVI de arhitectul Domenico Fontana care, din ordinul papei Sixtus V (1585-1590), a plasat în vârful ei statuia apostolului Pavel; pe Columnă se afla pusă o statuie ce reprezenta pe Marcus Aurelius. Suprafaţa Columnei este sculptată în altorelief pe un fus fără entasis (partea îngroșată a fusului unei coloane curbate la mijloc3). Istoricul reliefurilor reprezintă campaniile militare ale împăratului împotriva coaliţiei popoarelor germanice unite cu cele dacice, la nord de Dunăre, narate în 116 scene derulate pe 21 spirale. Înălţimea piedestalului Columnei măsoară aproximativ 12 m4.

 

Columna Goţilor: realizată între anii 268 şi 337 d.Hr.; dimensiune 15 m înălţime; la Constantinopol, azi Istanbul, parc Gülhane (Turcia);

        Columna Goţilor este un monument dedicat victoriei romane din sec. III d.Hr. sau IV, asupra Goţilor. Actual aceasta Columnă se află în parcul Gülhane, Istanbul (Turcia).

Este una dintre columnele cele mai vechi din perioada romană, sculptată dintr-un singur bloc de marmură proconnesium (carierele din insula Prokonnesos, Marmara) şi este decorată cu un capitel corintic. Datorită inscripţiilor care menţionează comemorarea victoriei asupra Goţilor, acest monument a fost numit Columna Goţilor. Coloana măsoară 15 m în înălţime şi este pusă pe o mică bază.

Probabil că acest monument a fost ridicat în onoarea victoriilor împăraţiilor Claudius II Gothicus (268-270 d.Hr.) sau Constantinus I (Constantin cel Mare, 306 – 337 d.Hr.) împotriva Goţilor.

 

Coloana numită a lui Pompei (Pompeius Magnus, Cnaeus); Alexandria (Egipt) ; 26,85 m înălţime (în totalitate: baza, coloana şi capitelul);

        În realitate, este vorba de o coloană din granit roşu de Assouan, de aprox. 27 m înălţime, înălţată la Alexandria în 297 d.Hr., în onoarea împăratului Diocletianus (284-305 d.Hr.), în urma victoriei opţinute anul 296 d.Hr. asupra lui Achilleus Aurelius (uzurpator roman, 294-297 d.Hr.), după asediul Alexandriei.

În vârful coloanei trebuia să se fi aflat pusă o statuie, deoarece capitelul corintic prezintă o adâncitură (scobitură).

 

Columna lui Constantinus I (Flavius Valerius Constantinus), Costantin cel Mare (306-337 d.Hr.);

        Această coloană comemorativă a fost înălţată de împăratul Constantin I în anul 330 d.Hr. în Forul lui la Constantinopol. Iniţial monumentul era compus dintr-o bază care suporta o coloană compusă din 8 tamburi din porfir. În vârful columnei este aşezat un capitel-soclu pe care era plasată o statuie a lui Constantin reprezentat în Apollon-Helios: împăratul ţinea în mâna dreaptă o lance, iar în mâna stângă un glob, şi avea pe cap o coroană cu 7 raze; această imagine este reprezentată pe monedele din timpul domniei acestui împărat.

Înălţimea coloanei singure este de 23,40 m, iar înălţimea întregului monument, cu statuia cuprinsă, ar trebit să fi avut aprox. 37 m. Baza statuii era prevăzută cu o inscripţie.

În 1106 statuia cade din vârful columnei din cauza vântului, iar mai târziu împăratul Manuel I Comnenos (1143-1180) va ordona restaurarea monumentului pe care-l va încorona cu o cruce.

 

« Columna » lui Theodosius I (Flavius Theodosius) cel Mare (379-395 d.Hr.) realizată la Constantinopol, este de fapt un obelisc egiptean a lui Thoutmôsis III, din templul lui Amon-Rê la Karnak, pus pe o bază sculptată în perioada lui Theodosius I; întregul monument se afla în hipodromul din Constantinopol (astăzi oraşul Istanbul). Acest obelisc a fost transportat din Egipt în Italia în timpul domniei împăratului Constantius II (337-361 d.Hr.), în acelaş timp cu un altul ce se află actual în Piazza di S. Giovanni in Laterano (Roma). În timpul domniei lui Theodosius I unul din aceste două obeliscuri a fost dus în final la Constantinopol pentru a face parte din monumentul acestuia, înălţat în anul 390 d.Hr. Obeliscul est din granit de nuanţă roşiatică ce provine din carierele de la Assuan (în sudul Egiptului). Partea de jos a obeliscului lipseşte, fiind spartă, actual el nu mai are decât 18,54 m (sau 19,6 m) din înălţimea lui iniţială (cca 30 m ca obeliscul de la Laterano), iar cu piedestalul întregul monument are 25,6 m. Obeliscul este separat şi în acelaşi timp fixat de piedestal cu patru cuburi de bronz de 0,45 m. Postamentul din marmură prezintă scene istorice şi iconografice de mare interes. Se pot vedea diverse scene: împăratul Theodosius I în loja sa imperială, înconjurat de membrii curţii sale, oferind coroana de lauri învingătorului la curse, într-un decor de arcade şi coloane corintice. Numeroşi spectatori sunt prezenţi la ceremonie însoţiţi de muzicieni şi dansatoare. În partea de jos (dreapta) a scenei se remarcă foarte bine orga hidraulică a lui Ctesibios (secolul III î.d.Hr. – Alexandria) şi, la stânga, un alt instrument mai greu de identificat, probabil tot o variantă a acestui instrument muzical; alte scene: curse de care trase de cai; împăratul asistă înconjurat de familie şi de armată; diverse popoare supuse, vasale, aduc daruri (tribut, biruri) împăratului. De asemene soclul obeliscului prezintă două inscripţii (una în limba latină, iar cealaltă în greacă bizantină) care se păstrează foarte bine.

Aspecte iconografice: privite cu atenţie în aceste reliefuri se remarcă câteva aspecte interesante. Anturajul lui Theodosius, numeroşii soldaţi ce protejeajă îndeaproape împăratul roman, figurile lor aduc foarte mult cu portretele Geto-Dacilor de pe Columna lui Traian şi cu cele reprezentate în sculpturile statuilor ce au fost realizate pentru Forul lui Traian, la Roma, între anii 106-112 d.Hr.

 

Columna lui Arcadius (Flavius Arcadius), 395-408 d.Hr.;

        Columna lui Arcadius este o coloană triumfală înălţată în anul 401 d.Hr. în Forul lui Arcadius la Constantinopol pentru comemorarea victoriei acestui împărat asupra partidei goţilor lui Gaïnas (general got) care moare în anul 400 d.Hr.

Asadar gruparea goţilor de la Constantinopol fiind desfiinţată Arcadius celebrează aceasă victorie ordonând realizarea acestui monument în forul ce-i poartă numele şi basoreliefurile coloanei reprezentau fuga şi înfrângerea Goţilor lui Gaïnas.

Scenele reliefurilor nu au fost terminate decât în 421 d.Hr., mult după moartea lui Arcadius în 408 d.Hr., iar monumentul a fost astfel dedicat noului împărat, fiului său, Theodosius II Flavius (408-450 d.Hr.).

Foarte mult inspirată, Columna lui Arcadius continuă tradiţia columnelor triumfale din Roma, după Columna lui Traian şi cea a lui Marcus Aurelius.

Coloana a fost distrusă în sec. XVI şi nu mai există decât baza monumentului. Detaliul reliefurilor fusului coloanei a fost totuşi păstrat datorită unor serii de desene realizate în anul 1575. Ea era sculptată în serpentin, iar soclu în granit roşu.

 

Columna lui Marcianus (450-457 d.Hr.), Constantinopol;

        Columna lui Marcianus este un monument realizat (între anii 450-457 d.Hr.) la Constantinopol de prefectul oraşului Tatianus şi dedicat împăratului bizantin Marcianus.

Fusul coloanei este din granit roşu-gri din Egipt. Baza pătrată, constituită din patru dale de marmură albă de Corinthia (Korinthos, Grecia), este ornată cu semnul crucii greceşti în medalioane pe trei părţi şi din două reprezentări de genii care ţin un glob pe a patra latură. În vârful coloanei se află un capitel corintic (din marmură de Corinthia) pe care este pus un piedestal care susţinea foarte probabil statuia lui Marcianus.

Cercurile metalice pentru susţinerea şi consolidarea coloanei sunt recente. Întregul monument are înălţimea totală de aproximativ 14-15 m.

Inscripţia incizată pe partea nordică a bazei, iniţial fiind litere din bronz încrustate în blocul de marmură, indică:

[pr]INCIPIS HANC STATVAM MARCIANI

CERNE TORVMQVE

[praef]ECTVS VOVIT QVOD TATI[anus]

... OPVS

« Priveşte această statuie a împăratului Marcianus, precum şi columna: este opera pe care ia închinat-o prefectul Tatianus ».

Topografia străzilor şi a pieţelor din Istanbul s-a schimbat mai mult sau mai puţin din cauza frecventelor incendii, această coloană a rămas timp de secole în grădina unei mari clădiri. În anul 1908, după mari distrugeri provocate de un incendiu imens, se va modifica planul topografic al cartierului unde se găseşte actual coloana în aşa fel ca acest monument să rămână în mijlocul unei pieţe.

 

Columna lui Iustinianus (Flavius Petrus Iustinianus Sabbatius), sau Iustinianus cel Mare, împărat în perioada 527-565;

 
        Acest monument a fost distrus de către otomani în cursul secolului al XVI-lea.

Columna lui Iustinianus era un monument situat la Constantinopol, datând din sec. VI, şi care a fost distrusă de Otomani după cucerirea oraşului. Construită în anii 543-545 la Constantinopol în piaţa închisă numită Augustaion în onoarea victorilor împăratului împotriva « Barbarilor », columna punea în valoare în vârful ei statuia ecvestră a împăratului bizantin Iustinianus; ea a fost distrusă de soldaţii lui Mehmet II, statuia a fost topită şi coloana a fost demolată în jurul anului 1515.

Acest monument a fost descris în detalii de istoricul bizantin Procop din Cesarea (Prokópios Kaisareús) în De Ædificiis (1.2.11-12).

 

Columna lui Phocas (Columna Phocatis), an 608;

        Columna Phocatis este o coloană comemorativă situată în Forul din Roma, de ordin corintic, având înălţimea de cca 13,6 m. Ea poartă numele împăratului bizantin Phocas (Flavius Phocas Augustus, împărat în perioada 602-610). Columna lui Phocas este înălţată pe rosta (rostruri5) în anul 608 de exarhul (guvernatorul) din Ravena, Smaragdus (602-611), pentru susţinerea unei statui a împăratului; Columna lui Phocas este ultimul monument construit în Forum Romanum.

 

Coloana de Saint Bernward, la Hildesheim (oraş în Germania);

      Coloana lui Hristos (în bronz, evocări din viaţa lui Hristos după exemplul columnelor de marmură din Roma). Hildesheim este un oraş în Germania unde se află basilica Sf.-Mihai, care face parte din mânăstirea fondata în 996 de Saint Bernward (cca 960-1022). El a fost un mare admirator de artă şi a creat în această mănăstire un atelier specializat în bronzuri şi unde au fost realizate opere de mare calitate. Printre cele mai reprezentative piese, ce se pot încă admira în zilele noastre, sunt: coloana lui Hristos şi uşile de la basilica Sf.-Mihai, comandate de Bernward în 1015 pentru a impodobi biserica lui.

 

Columna Medicis, Paris 1574;

        Coloana Medicis este un monument parizian lipit de clădirea Bursei de Comerţ din Paris, în partea de sud-est a clădirii, spre grădinile « Halles ». Această coloană, dorică, goală pe dinăuntru, atribuită arhitectului Jean Bullant, a fost ridicată în anul 1574 din ordinul Catherinei de Médicis în curtea clădirii reginei pe care o construise. Dacă această clădire a fost demolată în cursul secolului XVIII, coloana rămâne singurul vestigiu.

Prima coloană izolată construită în Paris, funcţia monumentului nu a fost niciodată stabilită cu toate că numeroşi autori sunt de părere că ea a servit de observator astrologic. Înaltă de 31 m, lată de 3 m, ea conţine o scară interioară de 147 de trepte care conduce la o platformă « coafată » de o structură metalică.

Ea avea, probabil, şi o vocaţie comemorativă, datorită iniţialelor H şi C împletite, monogramele regelui Henri II şi a reginei Catherine de Médicis.

M. de Bachaumont, cronicar din secolul XVIII, salva columna de la distrugere în 1748, cumpărând separat monumentul şi dăruind-o pe urmă oraşului Paris.

În anul 1764 coloana a fost dotată cu un cadran solar (astăzi dispărut) realizat de astronomul Alexandre Guy Pingré şi de o fântână în 1812 din care a rămas numai ornamentul.

 

Monumentul Marelui incendiu, la Londra, 1671-1677;

        Monumentul "Marelui incendiu", la Londra, cunoscut în general cu denumirea de, « Monumentul », este o coloană în stil roman doric în piatră de Portland, înaltă de 61 m, având în vârf montată o cupă reprezentând o sferă de foc, realizată la Londra, aproape de podul Londrei, la 61 de metri de locul unde un teribil incendiu s-a declanşat în anul 1666.

Aceast columnă a fost construită între anii 1671 şi 1677 pentru a comemora "Marele incendiu" din 1666 şi reconstrucţia ulterioară a oraşului. Este cea mai înaltă coloană izolată din lume, construită în stilul doric după planuri întocmite de Sir Cristopher Wren şi colegul său, Dr Robert Hooke. Monumentul se află la intersecţia dintre Monument Street şi Fisher Street Hill.

În 1669, prima lege dată pentru reconstruirea oraşului prevedea că, « pentru păstrarea memoriei acestui groaznic eveniment », o coloană din piatră sau din aramă trebuia să fie ridicată pe Fish Street Hill, nu departe de locul unde focul s-a declanşat, la brutăria regală a lui Thomas Farynor (sau Farriner), în Pudding Lane.

Se poate ajunge în vârful monumentului urcând în spirală scara de 311 de trepte.

 

Două Coloane de la biserica Karlskirche, Viena (Austria), 1716-1737;

        Biserica Karlskirche din Viena este opera lui Johann Bernhard Fischer von Erlach (1656-1723), figură majoră a barocului austriac care s-a format pe plan profesional în Italia alături de Bernini.

Constructia bisericii a durat din 1716 până în anul 1737. Clădirea este o biserică votivă, comandată în 1713 de împăratul Karl VI (împărat al Germaniei, 1711-1740) în urma unei epidemii de ciumă, dedicată Sfântului Carlo Borromeo, sfântul patron al contaminaţilor de ciumă.

Pentru realizarea acestui impozant monument baroc, stilul acestei biserici asociază elemente inspirate de la monumentele din Roma, vizibile în compoziţia faţadei, dotată cu un portic susţinut de 6 coloane corintice şi încadrat de două mari coloane care evocă, Panteonul, Columa lui Traian şi a lui Marcus Aurelius şi domul San Pietro in Vaticano; operă inconturnabilă a vârstei de aur a arhitecturii baroce din Viena.

Cele două mari Columne triumfale sunt ornate de basoreliefuri în spirală care ilustrează viaţa Sfântului Carlo Barromeo; pe una este evocată perseverenţa înţeleptului, iar pe cealaltă curajul său.

 

Columna lui Louis XVI, la Nantes (Franţa), 1790;

        Coloana lui Louis XVI este un monument al oraşului francez Nantes, instalată în mijlocul Pieţei Maréchal-Foch; Nantezii o numesc adeseori din motive de comoditate « Place Louis XVI ». A fost construită în anul 1790, din piatră albă, în stil doric, înălţimea ei este de 28 m, diametrul aproximativ fiind de 2 m, pusă pe un piedestal cubic, iar deasupra coloanei se află o statuie a regelui Franţei, Louis XVI, reprezentat în costum roman, ţinând într-o mână un sceptru de comandant şi în cealaltă testamentul său, sub forma unui rulou. Statuia a fost realizata de Dominique Molknecht în 1823.

Conform inscripţiilor de pe soclu, monumentul are mai multe dedicaţii: "Fericitei Revoluţii franceze", pentru Louis XVI, Regele Francezilor, restaurator al Libertăţii, pentru Adunarea Naţională, cetăţenilor din Nantes.

 

Columna lui « Traian » la Méréville, Essonne (91), Franţa, 1791-1792;

       Marchizul Jean-Joseph de Laborde (1724-1794) a construit această impresionantă « coloană Traiană », între anii 1791 şi 1792, pentru a împodobi parcul romantic al castelului său, în localitatea Méréville (departamentul Essonne, Franţa). Înaltă de aproximativ 33-35 m, aminteşte aspectul arhitectural general al Columnei lui Traian de la Roma, dar nu comportă niciun decor sculptat. La fel ca şi cea de la Roma, Coloana de la Méréville conţine o scară interioară în spirală de 199 de trepte ce conduce până în vârful monumentului, se iese pe o mică platformă-terasă, de unde se poate admira parcul, castelul, satul Méréville şi peisajul din apropiere al regiunii « la Beauce ».

Coloana a fost contruită de J. B. Pailhet (sculptor) după un desen al lui Hubert Robert (pictor) inspirat după Columna Traiană, la Roma.

 

Coloana « de la Grande Armée », 1804-1823;

     Columna "Marei Armate" sau "Columna Napoleon" este o coloană comemorativă ridicată la Wimille (Pas-de-Calais), aproape de Boulogne-sur-Mer (Franţa), entre 1804 şi 1823. Opera architectului Éloi Labarre, ea are înălţimea de 50 m, a fost înălţată pentru gloria Armatei Franceze, în anul 1810, din ordinul Majestăţii Sale Imperiale şi Regale, Napoleon cel Mare.

Columna « de la Grande Armée » este realizată după modelul Columnei Traiane de la Roma.

Textul inscripţionat pe monument este: « Napoléon empereur auguste, a consacré à la gloire de la grande-armée, cette colonne, monument formé de l'airain conquis sur l'ennemi pendant la guerre d'Allemagne en 1805, guerre qui, sous son commandement, fut terminée dans l'espace de trois mois ».

 

Columna lui Nelson (Montréal - Canada): data construcţiei 1809;

          Monument în memoria amiralului Horatio Nelson (1758-1805), numită Columna lui Nelson.

Columna lui Nelson se găseşte la nordul pieţei Jacques-Cartier la Montréal, centrată în axul pieţei şi a fost ridicată în memoria amiralului Horatio Nelson, amiralul britanic care a învins flota navală a lui Napoleon la celebra bătălie de la Trafalgar, în sudul Spaniei, aproape de strâmtoarea Gibraltar, în anul 1805. Inspirată după modelul Columnei Traiane, monumentul a fost ridicat în anul 1809 din voinţa notabililor de origine britanică. Ea a fost realizată de arhitectul Robert Mitchell. Este anterioară Columnei lui Nelson de la Londra care domină Trafalgar Square, care va fi înălţată mai târziu, în anii 1840.

Coloana este de inspiraţie dorică, aşezată pe un soclu, iar în vârful ei se află statuia care măsoară 2,6 m şi reprezintă amiralul în picioare, îmbrăcat în uniforma sa, ţinând în mâna stângă luneta sa. Piedestalul este decorat cu basoreliefuri ilustrând bătăliile lui Nelson şi pe cornişa sa se află reprezentat un crocodil care simbolizează celebra bătălie ce a avut loc pe Nil. Fusul coloanei este plin şi are diametru de 1,5 m.

Columna lui Nelson este unul din cele mai vechi monumente istorice din Québec.

 

Coloana Vendôme, 1810, Place Vendôme - Paris;

        Coloana Vendôme este inspirată după Columna de marmură a lui Traian din Forul lui Traian, la Roma, situată în mijlocul pieţei cu acelaş nume, la Paris. Ea a fost realizată din ordinul lui Napoleon pentru comemorarea bătăliei de la Austerlitz. De-a lungul timpului, monumentul a purtat mai multe denumiri, "Coloana Austerlitz", pe urmă "Coloana Victoriei" înainte de a deveni "Columna Marei Armate". Actual ea este cunoscută cu denumirea de "Coloana Vendôme".

Este o coloană realizată în bronz, înaltă de 44,3 m şi cca 3,60 m în diametru, aşezată pe un soclu, iar în vârf se află o statuie a lui Napoleon I. Fusul coloanei este constituit din 98 tambouri din piatră, acoperit de un strat de bronz, din topirea a 1200 de tunuri luate armatei ruse şi austriece şi este decorat în stilul antic, reliefuri care reprezintă trofee şi scene de luptă. Întreaga friză se desfăşoară în continuu până în vârful coloanei, lungă de 280 m şi compusă din 425 plăci de bronz, fiind desenată de Pierre Bergeret şi realizată de o echipă de sculptori compusă din, Jean Joseph Foucou, Louis Boizot, Bosio, Bartolini, Claude Ramey, François Rude, Edme Gaulle, Corbet, Clodion et Ruxthiel. O scară interioară permite de a se ajunge în vârful columnei, unde se iese pe o platformă-terasă situată sub statuia ce încoronează întregul monument. Statuia pe care o vedem în ziua de azi datează din perioada « Second Empire » (1852-1870), realizată de sculptorul Auguste Dumont şi reprezintă pe Napoleon I, în « Caesar imperator », îmbrăcat cu o mantie scurtă şi purtând atributele gloriei sale, sabia, victoria înaripată şi coroana imperială de lauri.

Baza coloanei este în granit porfiroid (asemănator cu porfirul) din Corsica (Algajola).

Inscripţia dedicatorie, redactată în maniera antică, este următoarea : Napoléon imperator auguste, a consacré à la gloire de la Grande Armée, cette colonne, monument formé de l'airain conquis sur l'ennemi pendant la guerre d'Allemagne en 1805, guerre qui, sous son commandement, fut terminée dans l'espace de trois mois.

 

Coloana lui Nelson, la Dublin, 1811;

        Coloana lui Nelson (Nelson pillar) de la Dublin a fost realizată în 1811 în onoarea lui Horatio Nelson (1758-1805) şi pentru comemorarea victoriei sale navale de la Trafalgar, împotriva lui Napoleon, în anul 1805.

Columna era compusă dintr-o coloană din granit de aproape 37 m, iar în vârful ei se afla o statuie înaltă de 4 m reprezentând amiralul britanic.

Acest monument a fost impopular chiar de la ridicarea lui, atât în rândul populaţiei cât şi în cele ale autorităţiile locale şi a fost propus în mai multe rânduri de a fi distrus, sau de a fi înlocuită statuia lui Nelson; şi în final în 1966, o încărcătură explozivă pusă de membrii organizaţiei IRA (Irish Republican Army), a distrus partea de sus a coloanei, iar restul devenit periculos pentru populaţie, va fi pe urma înlăturat. Numai capul statuii este astăzi pastrat la muzeul oraşului. În anul 2003, o sculptură în formă de ac, numită « Monument of Light », înaltă de 120 de metri, a înlocuit monumentul lui Nelson.

 

Coloana lui Alexandru: Petrograd (Rusia), 1830-1834;

       Columna lui Alexandru (în rusă : Aleksandrovskaïa kolonna) este punctul central al Pieţii Palatului la Petrograd. Ea a fost construită pentru comemorarea victoriei trupelor ruse asupra lui Napoleon. Columna lui Alexandru a fost desenată de arhitectul francez Auguste de Montferrand. Construcţia a început în 1830 şi a fost terminată la 30 august 1834. Coloana culmină la 47,5 m de la sol şi susţine statuia unui înger care ţine o cruce creştină. Statuia a fost concepută de sculptorul rus Boris Orlovski. Coloana este constituită dintr-o singură bucată de granit roşu, de 25,45 m lungime şi de 3,5 m în diametru. Granitul roşu provine din carierele de la Virolahti în Finlanda şi a fost transportat până la Petrograd în anul 1832, într-o ambarcaţiune special adaptată acestei piese unice. Coloana a fost ridicată fără ajutorul maşinilor, în numai două ore. Mai mult de 3 000 de oameni a fost necesari pentru ridicarea coloanei, care cântăreşte 661 tone. Nu a fost necesară nicio fixare, coloana stă perfect în mijlocul soclului.

 

Coloana Ducelui de York, la Londra; 1830-1834;

        O coloană este dedicată în 1834 lui Frederick Augustus (1763-1827), duce de York, la Londra, aproape de Buckingham Palace, desenată de Benjamin Dean Wyatt şi realizată de Nowell of Pimlico. El a fost fiul cel mai mic al regelui George III al Angliei şi al reginei Charlotte. Coloana este sculptată în ordin toscan, din granit din regiunea Aberdeenshire (la nord-estul Scoţiei), o varietate gri deschisă a fost întrebuinţată pentru piedestalul monumentului, o varietate de gri albăstruie pentru suportul coloanei şi o alta din granit roşu de Peterhead (un oraş din Anglia) pentru coloană. În vârful coloanei, pe un soclu, a fost fixată la 8 aprilie 1834 statuia de bronz a ducelui, înaltă de 4,11 m. Înălţimea totală a monumentului este de 41,99 m. În interiorul coloanei o scară în spirală de 168 de trepte, luminată cu a jutorul unor deschideri făcute în zidul exterior, conduce la platformă panoramică din jurul bazei statuii.

 

Columna « de Juillet »6, la Paris; data construcţiei 1835-1840; dim. 50,52 m;

     Columna « de Juillet » este o coloană construită în piaţa « Bastille » la Paris, pentru comemorarea celor « Trois Glorieuses »7.

Pe o placă informativă, în partea de jos a coloanei, este scris:

« À la gloire des citoyens français qui s'armèrent et combattirent pour la défense des libertés publiques dans les mémorables journées des 27, 28, 29 juillet 1830. »

Pe fusul columnei sunt înscrise numele victimelor zilelor revoluţionare din iulie 1830 şi în vârf est pusă o sculptură în bronz aurit, « le Génie de la Liberté », realizată de artistul Auguste Dumont. Pe 27 iulie 1831 noul rege Louis-Philippe aşeza prima piatră a monumentului. Ca şi multe alte coloane realizate înainte în diferite perioade şi ţări, de asemenea acest monument a fost conceput după modelul referinţă (inconturnabil) al Columnei lui Traian, de la Roma. Acest momument a fost conceput de arhitectul Jean-Antoine Alavoine şi lucrările nu au început decât în anul 1835, unde se va proceda prin turnare în bronz a coloanei. Decorarea a fost realizată în 1839 de arhitectul Joseph-Louis Duc şi monumentul a fost terminat integral în 1840 pentru sărbătorirea a zece ani de la revoluţie. Pentru inaugurarea sa, la 28 iulie 1840, guvernul francez a vrut să celebreze cu mult fast transferul corpurilor revoluţionarilor din 1830.

Prima temelie-elevaţie a monumentului (circulară) a fost realizată în marmură roşie; a doua elevaţie circulară este din marmură albă, înaltă de 3 m. La nivelul cornişei, de jur împrejur, sunt sculptate 24 capete de lei pe a căror guri deschise se scurge apa de la ploi.

Pe suportul pătrat care susţine baza coloanei, realizată din marmură albă, sunt sculptate 24 de medalioane circulare ce reprezintă: Crucea de « Juillet », un cap de Meduză, Constituţia din 1830 şi balanţa dreptăţii. Soclul coloanei este realizat în bronz şi este decorat în partea superioară cu 4 cocoşi galici, plasaţi la colţuri. De asemenea fusul coloanei este din bronz, având înălţimea de 23 m şi este format din 21 de tamburi cilindrici. 4 cercuri despart coloana în 3 părţi simbolizând cele 3 zile glorioase ale Revoluţiei şi unde sunt gravate numele celor 504 victime din zilele revoluţionare din iulie 1830. Pe aceste cercuri-coliere sunt reprezentate 16 capete de lei, a căror guri deschise permit ca lumina zilei să pătrundă în interiorul coloanei.

Capitelul compozit susţine statuia micului Geniu care la rândul lui se află pe un support în formă de sferă. Statuia « le Génie de la Liberté » reprezintă: « la Liberté qui s’envole en brisant des fers et semant la lumière ». El este reprezentat nud, piciorul stâng pus pe sferă, cel drept este ridicat, cu aripile desfăşurate, o stea pe frunte, ţinând în mâna stângă un lanţ sfărâmat, iar în cea dreaptă făclia civilizaţiei. Această sculptură în bronz aurit a fost realizată de Auguste Dumont.

 

Columna lui Nelson, la Londra; data construcţiei, 1840-1843;

      În centrul Londrei, statuia amiralului Horatio Nelson pusă în vârful unei coloane domină Trafalgar Square. Această coloană a fost realizată în granit şi în bronz, în stil corintic, în perioada anilor 1840 şi 1843 şi măsoară 44 m înălţime.

Coloana şi statuia comemorativă a amiralului Nelson a fost desenată de William Railton, iar sculptura a fost realizată de Edward Hodges Baily.

Baza coloanei este compusă dintr-o platformă ornată de patru lei în bronz, având destinaţia simbolică de a proteja monumentul. Ei au fost sculptaţi în 1867 de Sir Edwin Landseer.

 

Coloana Congresului, la Bruxelles; data construcţiei 1850-1859; dim. 47 m; pentru comemorarea « Congresului national » din 1830, în Belgia;

        Inspirată după modelul Columnei Traiane, monumentul comemorează Congresul naţional din 1830, la Bruxelles, care a redactat Constituţia Belgiei şi a fost edificat din iniţiativa lui Charles Rogier (om politic belgian) între anii 1850-1859 după planurile architectului Joseph Poelaert.

Monumentul, având înălţimea totală de 47 m, posedă o scară interioară elicoidală de 193 de trepte. În vârful coloanei se află o statuie înaltă de 4,70 m, reprezentând pe primul rege al Belgilor, Léopold I (1831-1865), opera sculptorului Guillaume Geefs.

 

Columna Astoria, în Oregon8 - SUA; data realizării 1926;

       Coloana este amplasată pe colina Coxcomb, deasupra oraşului Astoria, monument construit din beton în anul 1926, după aspectul Columnei Traiane, oferind vizitatorilor (din vârful ei) imagini panoramice spectaculoase. Acest monument a fost realizat cu ajutor financiar de la « Great Northern Railway9 » şi Vincent Astor10, strănepotul miliardarului american John Jacob Astor (1763-1848)11, pentru comemorarea rolului oraşului în istoria comercială a familiei.

Monumentul are 38 de m înălţime, încluzând o scară interioară în spirală de 164 de trepte care duce în vârful columnei. La exterior fusul coloanei oferă o friza în spirală pictată, o serie de scene legate de evenimentele ce au marcat istoria regiunii, reprezentând o remarcabila interpretare a istoriei locale (http://www.astoriacolumn.org/pages/history2.htm); ea are o lungime de aprox. 160 m şi a fost pictată de Electus D. Litchfield şi Pusterla Attilio.

Această succintă listă de coloane comemorative inspirate după modelul Columnei lui Traian (Roma), prezentată mai sus, bineînţeles nu este completă; au fost date numai câteva exemple de coloane comemorative ce se află în multe oraşe din lumea întreagă, ele fiind evident mult mai multe. Este deosebit de interesant faptul că majoritatea acestor monumente au fost desenate şi sculptate după modelul de referinţă, inconturnabil, adica binecunoscuta Columna a lui Traian, care se află în Forul lui Traian, la Roma, monument realizat în perioada de apogeu al artei romane (inaugurat în 113 d.Hr.), adică în perioada domniei împăratului Traian (98-117 d.Hr.).


  1. Campus Martius – era un loc, o câmpie situată în apropierea Romei, între fluviul Tibru, Capitol, Quirinal şi Pincius.
  2. Dumitru Tudor, Enciclopedia civilizaţiei romane, p. 210 (« columna lui Antoninus Pius », Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1982.
  3. Profilul fusului coloanei se va micşora spre vârf conform unei curbe care-i dă iluzia de subţire, de zvelteţe şi mai dreaptă.
  4. Dumitru Tudor, Enciclopedia civilizaţiei romane, p. 210-211 (« columna lui Marcus Aurelius), Bucureşti 1982; John Scheid şi Valérie Huet, Autour de la Colonne Aurélienne. Geste et image sur la Colonne de Marc Aurèle à Rome, Turnhout, Brepols, 2002 (Belgia).
  5. Rostra, orum (lat.); rostru, rostruri (ro.) – 1.(ant. rom.) pinten (pinteni) la prova navelor de luptă, cu care se spărgea bordajul navelor inamice. 2. tribuna oratorilor în forul roman, împodobită cu ciocurile de metal smulse de la prora şi pupa corăbiilor capturate în războaie. Rostra (tribunele) se aflau în Forum Romanum, între Arcul lui Tiberius şi Coloana lui Phocas. Dar în Forum mai erau şi alte două tribune având de asemenea rostruri, una în faţa templului Dioscurilor, cealaltă înaintea templului lui Cesar.
  6. Proclamată la 9 august 1830 după revoltele numite « Trois Glorieuses » (care au durat timp de trei zile: pe 27, 28 şi 29 iulie 1830), monarhia de « Juillet » (1830-1848) sucedă în Franţa « à la Restauration » (1814 – 1830).
  7. Revoluţia din iulie 1830, revoluţie franceză în favoarea căruia un nou regim, monarhia din « Juillet », succedă celei de a « Seconde Restauration », care s-a desfăşurat în zilele 27, 28 şi 29 iulie 1830, numite cele « Trois Glorieuses ». Aceste trei zile ale revoluţiei din iulie 1830 determină înlăturarea regeluilui Charles X şi a monarhiei absolute, şi instaurarea monarhiei constituţionale, cu domnia lui Louis-Philippe I, duce de Orléans, devenit rege al Francezilor (1830-1848).
  8. Oregon este un Stat în regiunea Nord-Westică a Statelor-Unite ale Americii. El este situat pe coasta Pacificului, învecinându-se cu Statul Washington la Nord, cu California la Sud, cu Nevada la Sud-Est şi Idaho la Est. Oregon este al 33-lea Stat al Uniunii, admis la 14 februarie 1859.
  9. « Great Northern Railway » este o veche reţea de căi ferate care lega oraşele St. Paul (Minnesota) cu Seattle (Washington), în Statele-Unite, condusă de magnatul căilor ferate James J. Hill (1838-1916).
  10. William Vincent Astor (1891-1959) este un membru al bogatei famili Astor, om de afaceri şi filantrop.
  11. Om de afaceri american, devine primul miliardar din istoria Statelor-Unite. El este fondatorul dinastiei Astor.